Conform specialiştilor, cartoful este, la fel ca în trecut, o cultură de importanţă strategică, pentru că asigură siguranţa alimentară. Poate părea o formulă pretenţioasă, dar cu toate acestea rămâne adevărată.
Nu întâmplător, în zona deluroasă a Transilvaniei, cartoful este la fel de necesar ca şi pâinea. Dacă în câmpie se pot cultiva cereale pe suprafeţe extinse, în zona de deal culturile de cartof sunt esenţiale pentru hrana de zi cu zi.
Ca poziţionare, la ora actuală, România, cu aproape 270.000 de ha, se află pe locul doi în Uniunea Europeană, cam pe aceeaşi poziţie cu Germania, în urma Poloniei. Aproape 4 miloane de tone de cartofi se produc în ţara noastră, de unde şi importanţa acestei recolte.
Cu toate acestea, se întrezăreşte o altă perspectivă. Cartoful nu trebuie privit doar ca a doua pâine a României, ceea ce este la ora actuală, ci trebuie gândit în perspectivă.
Cu siguranţă că el va intra în rândul alimentelor cu rol în asigurarea unei alimentaţii sănătoase, deoarece conţine substanţe ce pot controla radicalii liberi.
Mai mult decât atât, în curând cartofii vor depăşi statutul de aliment, putând sta la baza obţinerii maselor plastice, a insulinei sau chiar a energiei ecologice. Iar cum noile tendinţe alimentare cer o întoarcere la natură, prin obţinerea unor ingrediente asupra cărora nu s-a intervenit chimic, cartofii nu au cum să facă excepţie.
Dar pe mine nu viitoarele rețete din cartofi mă interesează, ci acelea mai vechi, cum e și aceasta a zilei de azi:
Ai trebuință de: 4 cartofi mari, 4 linguri de brânză de vacă, două linguri de telemea rasă, 6 linguri de smântână, 25 g unt, o legătură de pătrunjel verde, sare.
Află modul de preparare AICI
