Febra Premiilor Oscar a început să se stingă și, în același timp, în cinematografele din România au început să intre alte câteva dintre filmele nominalizate sau premiate.
Și dacă cele mai multe discuții le-a stârnit „Bohemian Rhapsody” care – fie și pentru uriașul val de interes pe care l-a stârnit prin interpretarea lui Rami Malek, readucând muzica formației Queen în prim-plan și făcând noi generații să-l descopere pe Freddie Mercury și să se reîndrăgostească de, poate, ce mai frumoasă voce masculină din ultimul secol – rămâne filmul anului, la fel de evident e și faptul că majoritatea premiilor din acest an au fost acordate pe criterii corect politice. Corectitudinea politică, plaga care se întinde peste întreaga planetă, cu chipul ei fals angelic… O corectitudine politică ce începe să se facă simțită și în România din ce în ce mai puternic, în grupuri din ce în ce mai vocale, care urlă pe unde pot, invocând, spre exemplu, că Premiile Gopo sau Premiile UNITER n-au nominalizat femei… În spatele ideii lăudabile a sprijinirii femeilor se propagă o idee periculoasă, și anume că, indiferent de valoarea estetică, premiile ar trebui, mai nou, să se acorde în funcție de… sex sau, eventual, orientare sexuală, vârstă, etnie și tot ce ar mai intra în categoria minorități. Or, asta, în timp, va duce la o totală degringoladă valorică, ceea ce se întâmplă deja la scară largă, așa cum o arată și palmaresul din acest an de la Oscaruri. Va duce la impunerea unor false grile de valoare și la măsuri false.
Lăsând la o parte „Bohemian Rhapsody” pe care o mare parte a publicului larg l-a iubit sincer și, așa cum spuneam, a creat un val uriaș de simpatie și, în fond, a devenit un fenomen, dincolo de criticile care, evident, i se pot aduce și dincolo de faptul că nu este (și nici nu și-a propus să fie) un film de artă, premiile Oscar din acest an trag din nou (căci nu e prima dată) un semnal de alarmă în privința ignorării criteriilor estetice, pentru că așază în prim-plan și introduc pe ușa din față direct în istoria cinematografiei niște producții mediocre, care sunt însă corect politice…
Acesta este, cu siguranță, cazul filmului care și-a și adjudecat marele trofeu și a devenit, conform Academiei Americane filmul anului: „Green Book”. O producție care e departe de a se remarca prin cine știe ce valori, o producție mai degrabă banală, lipsită de strălucire, dar care spune o poveste ce conține cheia câștigătoare: o relație între un alb needucat, cu origini străine, și un artist de culoare, homosexual și singuratic… Iată câte bile albe într-o singură propoziție…
Pe de altă parte, filmul care a avut cele mai multe nominalizări, deși nu la fel de multe premii, „The Favourite” în regia grecului Yorgos Lanthimos, nu se desparte nici el prea tare de criteriile corect-politice, propunând o poveste la curtea Reginei Anne, o ființă bizară, cu preferințe sexuale bizare, care întreține relații de tip homosexual cu doamnele din suită. E-adevărat că filmul lui Yorgos Lanthimos este mai mult de-atât și că povestea este interesant construită, dar cumva, în lumina celor spuse mai sus, nu poți să nu te întrebi până unde se va merge în perioada următoare cu acest fel de rescriere a istoriei (fie ea ficționalizată artistic) din perspectivă corect politică. Și răspunsul e evident… se va merge periculos de departe. Desigur… totul în numele toleranței. Un cuvânt care îți stârnește aproape zâmbetul.
Așadar, filmul lui Yorgos Lanthimos este o construcție inteligentă, e înecat într-o formă de comic absurd, cu personaje ridicole, puse de regizor în situații ridicole, ce, altminteri, creează imagini puternice care-ți rămân întipărite pe retină. Pe scurt, povestea din „The Favourite” ar suna așa: în Anglia secolului al XVIII-lea, o așa-numită regină Anne se află la conducerea unei țări în declin și guvernate, de fapt, de favorita pe nume Sarah, care deține această poziție în primul rând pentru că-i satisface reginei nevoile sexuale. Favorită ce va fi detronată de propria verișoară, care își va folosi toate mijloacele pentru a ajunge pe treapta cea mai de sus și care îi va lua locul lui Sarah în patul reginei Anne.
Citește continuarea pe yorick.ro
