Pentru copii, o dată cu iarna vin şi cele mai mari bucurii. Zăpadă cu nemiluita, dacă dă Domnul, dulciuri ascunse în ghete mult trudite, poate pe alocuri şi o nuieluşă pentru cei mai năzdrăvani.
Iar din bucătăriile gospodăriilor mai noi sau mai vechi se răspândeşte un uşor parfum de scorţişoară şi de vanilie, de copturi fragede îngrămădite în cuptoarele încinse, pentru a ostoi pofta atâtor copii care freamătă de nerăbdare să vadă cum i-a răsplătit Sfântul Nicolae.
Şi poate că bucatele nu sunt nicicând mai aromate ca în decembrie. De la tartele cu fructe tomnatice, bine pârguite şi puse la păstrare în cămări sau pe pervaze, până la fursecurile fragede cu nuci şi stafide, toate te îmbie să le descoperi, să le guşti şi să te răsfeţi.
Înainte vreme se făceau turte coapte pe vatră şi unse cu unt sau miere. Se presăra o ploaie de miez de nucă sau cristale de zahăr şi se ofereau copiilor mai mici sau mai mari. Covrigeii umpluţi cu gem de prune, făcut în oală mare şi învârtit cu linguroiul de lemn, erau tăvăliţi prin zahăr pudră amestecat cu un praf de scorţişoară. Mere roşii ca focul, golite de seminţe, umplute cu o fărâmă de unt, zahăr, scorţişoară şi câteva stafide, lăsate în tavă în cuptor pentru ca să se înmoaie uşor şi să se îndulcească a iarnă. Fursecuri uşoare, în formă de brăduţi ninşi sau oameni de zapădă curajoşi, decoraţi cu zahăr şi strânşi la un loc în cutiuţe pentru a fi deschise pe furiş de cei mai pofticioşi.
Dar să pregătim azi… Melcişori cu stafide
Ai trebuință de: 240 ml lapte dulce, 50 g unt, două ouă, 60 g zahăr tos, un sfert de linguriţă cu sare, 7 g drojdie uscată, 450 g făină, 50 g stafide, un borcan gem de coacăze roşii.
