Teoria adaptării hedonice sugerează că oamenii se adaptează schimbărilor circumstanțiale, în special la cele pozitive. Cu toții cunoaștem oameni care reacționează diferit puși în fața eșecului. Unii se prăbușesc pur și simplu, incapabili să-și mai revină la stilul normal de viață. Alții, din contră, se vor adapta, considerând eșecul ca fiind un obstacol temporar.
Teoria, enunțată prima dată de Brickman și Campbell, în 1971, a demonstrată că, după o experiență negativă sau pozitivă din viață, oamenii se obişnuiesc rapid cu noua situație sau, eventual, se întorc la nivelul de fericire de bază.
„În acest sens, au fost descoperite două situații. Prima: cea în care nivelul de sentimente pozitive sau negative din jurul unei persoane poate scădea pe durata vieții, dar oamenii se întorc la starea de fericire de bază, la pragul cu care sunt obișnuiți. A doua: nivelul de sentimente pozitive sau negative poate schimba așteptările unei persoane. Astfel, indivizii își pot observa comportamentul lor pe durata diferitelor evenimente din viața lor și le pot folosi în propriul avantajul pentru a-și îmbunătăți nivelul de fericire. Cu alte cuvinte, apare schimbarea, schimbarea în bine”, explică psihologul Angela Nuțu, vicepreședintele Asociației Române de Hipnoză.
Percepția despre fericire diferă de la om la om
În ciuda teoriei adaptării hedonice, unii oameni au ceea ce numim o natură „optimistă”. Par mult mai fericiți decât alții, indiferent de ce se întâmplă în viața lor. Capacitatea hedonică a fost definită de către Paul Meelh ca fiind abilitatea de a
„Indivizii fericiți pot evalua evenimentele negative în așa manieră încât le fac mai fericite și sunt capabili să se gândească la aceste evenimente, în special la cele negative, într-o manieră relativ pozitivă și prin urmare mai productivă. Indivizii nefericiți, prin contrast, se împiedică de aspectele negative ale evenimentelor pozitive, sau cultivă credințe precum – „lucrurile erau mai bune în trecut”, declară psihologul.
Totodată, specialistul afirmă că, în societatea actuală, în care suntem mereu deconectați de la lucrurile cu adevărat importante în viață (iubirea, fericirea, sănătatea), este constructiv pentru sănătatea noastră psihică și fizică să nu uităm că amintirile sunt cele cu care vom rămâne în minte și în suflet, iar întregul nostru efort de a ne alinia cu pretențiile și rigorile societății, peste un timp nu vor mai conta și le vom uita. Astfel, psihologul Angela Nuțu ne propune 5 ponturi prin care să nu uităm de adevăratul scop al vieții, fericirea, și cum o putem cultiva în fiecare zi:
1. Oferă-ţi permisiunea de a fi uman: să ne acceptăm emoţiile, chiar şi frica, tristeţea, anxietatea. Respingerea lor duce la frustrare.
2. Simplifică: trebuie să facem mai puţine. Concentrează-te pe un singur lucru o dată, elimină multitasking-ul.
3. Găseşte rost şi plăcere: angajaţi-vă în obiective pe care vreţi să le atingeţi versus ceea ce ne simţim obligaţi să facem, să petrecem două ore pe săptămână cu hobby-urile, să petrecem timp cu cei dragi, etc.
4. Să ne concentrăm pe lucrurile pozitive, pe ceea ce funcţionează pentru noi şi să fim recunoscători. Scrie 5 lucruri înainte de culcare, în fiecare zi, pentru care eşti recunoscător, chiar şi lucrurile care par infime cum ar fi zâmbetul unui străin, ciripitul păsărelelor etc.
5. Măreşte efortul depus în relaţiile tale. Du-te la o întâlnire cu soţia sau soţul sau petrece mai mult timp vorbind cu copii tăi
Citește și:
8 blocaje mentale care ne țin viața în loc. Explicațiile psihologului
Psiholog: „Viitorul nu există! Nu apucăm niciodată să îl trăim cu adevărat!”
