Este binecunoscută aglomerația din București. Mașini bară la bară, trafic infernal, aglomerație nebună. Ei bine, cam așa este peisajul de zi cu zi. Sigur, acum am aprins beculețele, este atmosferă de sărbătoare, mai bem un vin fiert, mai mancam o gogoașă…
Cum era aia, haideți să intrăm în spiritul sărbătorilor? Păi să intrăm , dar ce facem cu aglomerația asta? De câțiva ani buni, de când m-au purtat pașii spre minunata noastră capitală, am avut mereu o curiozitate. Mărturisesc, eu sunt din acele persoane care nu prea calcă prin hipermarketuri. Îmi este suficient aprozarul din colțul străzii. Dar, recunosc că mereu m-am întrebat de ce iau cu asalt oamenii magazinele în preajma sărbătorilor? De ce facem cumpărături ca și cum n-am fi cumpărat niciodată nimic? De de cumpărăm cadouri ca și cum nu am oferit niciodată nimic? De ce această goană nebună care ne împiedică- asta este părerea mea, nu trageți în pianist- să ne bucurăm de moment?
Da, este frumos să trăim spiritul sărbătorilor, este frumos să facem cadouri celor dragi, dar de ce această goană nebună? De ce alergăm de parcă ar fi sfârșitul lumii? Asta nu am înțeles-o niciodată.
Acum că a trecut Moș Nicolae, vine Moș Crăciun, apoi Revelionul… Avem o lună de alergătură continuă. Eu voi rămâne în mare parte tot la aprozarul din colt, însă mă îngrozește în luna decembrie peisajul din București. Aglomerație ca la balamuc și magazine pline ochi de oameni care sar gata de pradă. Ei bine, Moșule, ce tânăr ești!
Citește și:
