In ultimele zile sunt bombardata din toate partile de arhicunoscuta urare de “la multi ani”! Stiu, suna frumos si promitator, dar credeti-ma: dupa ce am zis “doamne ajuta” ca reusesc sa inchei un an mizerabil ar o raceala puternica m-a facut sa trec mai mult lesinata, decat vie , de noaptea de Revelion, ultimul lucru pe care mi-l doresc este la multi alti ani din acestia! Sa ma fereasca Dumnezeu!
La inceputul fiecarui an avem o lista intreaga de dorinte si asteptari. Parca pana atunci nu am fi putut sa scapam de cele 5 kilograme care nu ne dau pace sau n-am fi putut sa obtinem creditul la banca pentru acea garsoniera pe care ne-o dorim sau n-am fi putut schimb job-ul daca chiar ne-am fi dorit! Nu! Ca din senin, toate par mult mai realizabile in noul an iar noi parem sa avem contiinta mult mai putin incarcata de apasarea faptului ca n-am fost in stare sa obtinem toate astea pana la acest moment. Vorba aceea: avem un an intreg in fata acum, unde e graba? Fiecare inceput de an este la fel: incarcat cu sperante si dorinte de schimbare. Dar ce s-a intamplat cu aceleasi inceputuri ale anillor trecuti? Oare atunci nu eram la fel de entuziasti, nu faceam la fel de multe planuri si nu aspiram tot la lucruri marete? Ce s-a ales de ele?
Se spune ca fiecare inceput are, inainte de toate, nevoie de o alta incheiere. Insa noi, oamenii astia sensibili si visatori, nu rezonam prea bine cu incheierile. Cum sa renunti atat de usor la iubitul nesimtit, care mai mult te supara decat sa te faca fericita, cand ati petrecut atatia ani impreuna si cand lumea e plina de alti nebuni poate mai rai decat el? Cum sa ii intorci spatele sefului iritat si cateva minute mai tarziu sa ii pui pe birou demisia, cand odata ce iesi pe usa companiei te simti eliberat nu doar la minte…ci si la buzunar!? Nici sa nu mai amintesc de planurile de a petrece mai mult timp cu parintii sau bunicii, cand odata ajunsi obositi, de la munca, ne cuibarim in pat si ne promitem solemn ca recuperam saptama viitoare. Intelegeti cum este treaba, de fapt, cu incheiereile? Precum cea cu cioara si vrabia: ne-am dori mult niste schimbari, dar nu ne induram sa lasam ceea ce avem, pana cand nu ne convingem ca lucrul nou este mai bun decat cel vechi. Insa schimbarile nu se petrec in conditiile noastre. Ele vin, pur si simplu, indifferent ca avem incheierile sau nu. Si n-ar fi rau ca atunci cand vin, sa fim pregatiti pentru ele.
Acuma, sa nu credeti ca daca vreun lucru frumos sau neasteptat urmeaza sa va schimbe viata, el nu o sa se mai petreaca doar pntru ca nu aveti restul treburilor incheiate. Nici vorba! El vine oricum insa cu cat mai putine complicati ii “puneti” in cale, cu atat mai mari sunt sansele sa va bucurati mai mult de el. Nu va temeti ca e posibil sa nu mai aveti u cinepetrece timpul daca incercati sa va detasati de prietena interesata cu care ieseati mereu in oras dar care, de fapt, astepta mereu sa-I faceti cinste. Si nici nu va deznadajduiti daca o luna-doua stati fara serviciu: aveti mai mult timp sa descoperiti ceea ce va place, cu adevarat, sa faceti! Intr-o lume in care totul este foarte influentabil, asigurati-va ca stiti exact care sunt lucrurile care va fac, cu adevarat, fericiti. Si, de ce nu, nu va temeti sa le asteptati. Da, am zis bine: sa le asteptati! Pentru ca daca o sa fim in permanenta ocupati cu restul lucrurilor mai putin placute care ne umplu viata, nu vom avea nicioata timp sa le asteptam pe cele care pot face diferenta. Cand o piesa de la masina nu merge, o schimbi. Nu o repari, caci daca faci asta, urmatoarea accidentare ar putea fi fatala. Asa e si cu schimbarile: nu ai gasit piesa potrivita? Caut-o! Asteapt-o! Dar nu te teme sa o iei, doar pentru ca nu stii daca se potriveste. Intr-un final, daca lasi viata sa te surprinda, o sa descoperi ca schimbarea poate fi totul. Iar daca esti cu adevarat curajos, schimbarea poate fi cel mai bun lucru care ti s-a intamplat vreodata!
Un text de Vanda Ionițoiu
Sursă foto: haisafimsanatosilacap.ro
