Am hotărât de mult timp că trebuie să includem pe lista noastră de călătorii orașul belgian Bruges. Auzisem diverse povești, care mai de care mai frumoase, așa că am vrut să-l vedem cu ochii noștri. Așa că într-o vineri dimineață am decolat spre Bruxelles, cu destinația Bruges, unde și urma să ne cazăm.
Am ajuns la Bruxelles în jurul orei 11:00, întâmpinați pe aeroport de Aeronava Ștrumfilor. Am să fac o paranteză aici și am să spun că Belgia este țara în care s-au născut Ștrumfii. În 1958, desenatorul belgian Peyo, alias Pierre Culliford, își agrementa una din benzile desenate publicate în revista de profil Spirou cu niște ciudate creaturi albastre, care s-au dovedit a fi extrem de simpatice. Începea o aventură nebună, în care ștrumfii devin unul dintre produsele belgiene de export de mare succes. Vei găsi în magazinele cu suveniruri insigne și plușuri întruchipându-i pe Ștrumfi, dar și pe celălalt erou belgian de benzi desenate și animate, Tintin, creat de Georges Remis.
Bruges, o poveste de oraș
Apoi, direct din Aeroportul Internațional din Bruxelles am luat trenul spre Bruges. Transportul în Belgia este foarte scump, dar rețeaua de căi ferate este cea mai bine pusă la punct din întreaga Europă. Găsești trenuri spre orice destinație importantă din Belgia, dar și din țările vecine, poți face foarte ușor legături pentru că trenurile vin în fiecare zi, la aceeași oră și la același peron. Așadar, un bilet cu trenul Bruxelles-Bruges, cumpărat de la automatele din gară este 20,90 de euro, iar într-o oră jumătate ai ajuns. Nu uita să trenul este de obicei aglomerat, majoritatea călătorilor coborând fie în Ghent, fie în Bruges.
După o oră și jumătate de benoclat pe fereastră, am ajuns în Bruges, simpaticul oraș, care ne-a întâmpinat cu magnolii înflorite și case cu acoeprișuri în trepte, un orășel despre care aveam să spunem patru zile mai târziu că este o „poveste de oraș“. Bruges nu este un oraș pentru cei care vor să bifeze atracții turistice pe o hartă. În afară de piața mare și Turnul Belfort, practic nici nu ai ce să bifezi. În Bruges nu are rost să mergi cu GPS-ul pornit pentru a ajunge în grabă sau pe scurtătură din punctul A în punctul B. Și asta pentru că poveștile orașului nu se spun în centru, ci pe străduțele laterale, dincolo de centrul agitat. În Bruges ar fi păcat să mergi cu mijloacele de transport în comun, tocmai, pentru că ți-am spus, nu este un oraș mare, iar din orice colț te-ai afla, vei ajunge sigur în centru în scurt timp.
Orașul Bruges nu este un oraș pentru cei care vor să se plimbe pe pietonale pline cu magazine de fițe de unde să-și facă cumpărături. Dacă vrei, mergi în Gent. (Am să-ți povestesc mai jos.) Bruges-ul este pentru cei care vor să-l bată la pas lent, să-i descopere secretele și cotloanele ascunse, străduțele înguste și ferestrele în care localnicii pun diverse mesaje, păpușele sau mai cine știe ce. Și cu siguranță, Bruges nu poate fi descoperit și înțeles la adevărata lui valoare în numai o zi. Nici pe departe. Bruges este pentru oameni care vor să vadă frumusețea și candoarea acestui oraș dincolo de mulțimi agitate și gălăgiaose, dincolo de partea turistică, dincolo de ciocolată belgiană „hand-made“ sau cartofi prăjiți cu diverse sosuri ori goffre cu căpșuni.
Sfatul nostru, este să o luați la pas, pe străduțe goale, neaglomerate, veți ajunge în locuri liniștite, oaze de lumină și natură care respiră și vă veți umple așa sufletul. Și încă ceva: se zice despre Bruges că ar fi Veneția nordului. Total neadevărat. Sunt câteva canale și mici lacuri, dar de aici până la Veneția este cale lungă. Poți merge poate cu gândul până la Amsterdam, dar și așa este un drum cam lung. Vă veți convinge singuri.
Ponturi:
- Nu-ți lua cazare în centru, pentru că orașul este mic, și de oriunde te-ai caza în 2-3 kilometri ajungi în centru. Economisești astfel niște bani buni. O camera decentă poate fi între 50 și 80 de euro pe noapte. Noi am stat aici și ne-a plăcut foarte mult. Este un bed & breakfast într-o zonă rezidențială, extrem de liniștită, în apropierea unui Carrefour și a unui parc și un lac cu lebede și rațe.
- Magazinele deschid la 10 și închid la 19. Rar găsești ceva deschis după ora 19.
- Asigură-te că ai bani lichizi, pentru că nu toate magazinele mici acceptă card pentru sume sub 10 euro.
- Nu arunca biletul de tren cu care te duci la Aeroportul din Bruxelles. Vei avea nevoie de el să treci de aparatele instalate la acces în aeroport.
- O bere belgiană costă în magazin între 2,5 și 11 euro.
- Sunt foarte puține locuri (în afară de aeroport și gări) unde indicațiile pentru turiști sunt și în limba engleză. Dar ei vorbesc engleză de la cel mai mic la cel mai mare, așa că este imposibil să nu te înțelegi cu ei.
- Ia micul dejun într-una din braseriile din centru unde poți savura o cafea bună și un croissant.
- Pregătește-te să vezi unele dintre cele mai frumoase și puternice motociclete.
- Nu hrăni păsările de pe lacuri. Există oameni plătiți care cu asta se ocupă. Și poți lua amendă.
- Biletele de tren sunt mai ieftine în weekend.
- Poți cumpăra bilete de tren dus-întors. Iar în aceeași zi, cu același bilet, poți coborî pe parcurs în orice stație și te poți urca în același tren pentru a-ți continua călătoria spre destinația finală.
Ghent, un castel și mai multe…prințese
A doua zi, am luat trenul spre Ghent. Nu mai știu exact, dar parcă pentru un bilet Bruges spre Ghent și retur am plătit 6,80 euro. În weekend, biletele de tren sunt mai ieftine. Într-o jumătate de oră am ajuns. (Gara din Ghent se cheamă Gent Sint Pieters).
Am luat-o cătinel spre centru, pe jos, urmând indicatoarele. Am mers cam 3-4 kilometri până am ajuns de la gară în centru. (Tu poți să iei tramvaiul 1 care te va duce în centru, Un bilet costă 1,20 euro și-l poți cumpăra de la automatele din stație). Un oraș total diferit de Bruges. Străzi largi, comerciale, îmbulzeală, oameni agitați care flutură câte o pungă de la magazinele de lux de pe pietonalele din centru.
Prima oprire la castelul Gravensteen (Castelul Contelui). Răsare fix din mojlocul orașului. Aici își aveau reședința conții de Flandra până în secolul al XIV-lea, când au abandonat castelul. Acesta a servit ulterior drept judecătorie, pușcărie și chiar ca fabrica. La finalul secolului al XIX-lea s-a dorit chiar demolarea lui, însă a “scăpat”, iar azi, zeci de mii de turiști se bucură de el. O vizita la castel costa 10 euro.
Dacă nu ai ieșit pe „strasse“ la cumpărături, te poță bucura de priveliștile râului Leie, care traversează orașul. Turiști, restaurante și terase, bărcuțe care traversează râul.
Poți bifa pe listă și Catedrala Saint Bavo și Biserica Saint Nicholas, dar și turnul Belfort din Ghent, care pot fi considerate prințesele orașului.
Marea Nordului la…Oostende
De acasă, m-am tot gândit la reîntâlnirea cu Marea Nordului, de data aceasta din alt loc. Nu mai fusesem niciodată la Oostende. Citisem de plaja imensă care se întinde pe zeci de kilometri, de tramvaiul care te plimbă pe coastă, de Dunkirk și altele, dar nu m-am gândit niciodată câtă emoție voi simți la întâlnirea cu marea la Oostende pe o vreme capricioasă, când soare, când nori, și cu un vânt care și gândurile ți le lua și le ducea departe. (De la Bruges la Oostende ajungi cu trenul într-un sfert de oră, cu numai 4,50 euro dus-întors într-o zi de weekend)
Într-o astfel de dimineață m-am întâlnit cu marea pe plaja aceea imensă. Am salutat la întâlnire când era senin și soare, și mi-am luat rămas bun pe vânt cu cer noros și câțiva stropi de ploaie.
După o astfel de întâlnire emoționantă te poți relxa la unul din multe restaurante care se află aproape de mal, lângă faleză, unde te poți bucyura de o bere sau un pahar de vin, de o cafea sau chiar de un meniu cu fructe de mare sau „fish and chips“.
N-am prea văzut orașul, nu i-am prea simțit pulsul, așa că nu sunt prea multe de spus. Un fir de nisip și un val și câteva ore de plimbare pe malul ce pare nesfârșit, unde oamenii din depărtare nu mai pare nici virgule nici puncte, ci doar amintiri, ne-au făcut să nu ne dorim mai mult. Așa că, după o raită prin port, am revenit în Bruges, „acasă“ al nostru pentru patru zile cu amintirea unei superbe și capricioase zile de aprilie pe plaja când aglomerată, când pustie, cu o mare când calmă, când nervoasă care ne-a oferit cele mai frumoase amintiri.
Text: Andreea Tudorică
Foto/video: Andreea Tudorică & Sia Munteanu
Citește și: