M-am uitat în oglindă și am făcut atac de cord. Ce naiba erau alea de pe fața mea? Când au apărut petele alea negre și pungile sub ochii mei? De ce oglinda mea nu are un filtru Instagram care să mă facă să arăt cu 10 ani mai tânără?
De cele mai multe ori ridic din umeri. Lista cu lucruri pe care trebuie să le fac este prea mare ca să mai am timp să mă îngrijorez de cearcănele mele. Dar azi, la momentul acesta, pur și simplu mă holbez. De fapt, m-am uitat la fața mea și mi-a fost greu să mai observ și altceva. Știu, este un gând neproductiv cu care să-mi bat capul, dar evident că nu gândeam limpede în această dimineață.
Fiica mea a intrat în baie și m-a văzut cum mă holbam la zona moartă de sub ochii mei. Cu fața apropiată de oglindă. Așa cum fac adolescenții, a trecut repede la subiectul pentru care de altfel și venise.
Eu mă tot holbam în oglindă.
– Mamă, mă asculții? m-a întrebat ea nerăbdătoare.
O ascultam doar pe jumătate.
Cu siguranță, ea nu observa dezastrulcu care mă confruntam.
– Da, am spus încet. Sunt doar puțin preocupată de aceste cercuri negre de sub ochi.
Atunci fiica mea a spus ceva care era fie o licărire a femeii puternice pe care o cresc, fie o mișcare ingenioasă de manipulare pentru a mă face să-i ascult povestea.
– Mamă, dar dacă pungile alea îți ascund superputerile?
Ceva revoluționar! Mi s-a aprins beculețul.
Ei bine,da! Am pungi și cearcăne pentru că sunt o mamă care muncește. După o zi plină la lucru cu tot felul de clienți, mă duc să-mi iau fiica de la școală, iar munca de mamă continuă. Nu am cum să mă uit la emisiunile sau filmele de la televizor pentru că fie muncesc peste program ori acasă, ori la birou, după ce fiica mea se culcă, fie sunt extenuată și adom de fiecare dată când îmi zic că „îmi odihnesc ochii“ în timpul unei reclame.