Când eram mai mică, îmi părea mereu rău pentru prietenele care nu aveau o soră. Lumea pe care eu o cunoșteam era cea în care exista relația cu sora: eu și sora mea împotriva a tot și toate.
Eu și sora mea creând lumi cu păpușile noastre, poveștile și micile noastre animale de plastic. Mama mea și cele două surori ale ei cântând karaoke ori de câte ori erau împreună. Surorile mai mari ale tatălui meu povestind despre întâmplări din copilărie, când făceau echipă împotriva fratelui lor.
Am trăit cu povești în care exista lumea surorilor, precum cea din Micuțele doamne. Pentru o fetiță care cunoștea viața în care surorile erau cele mai bune prietene, ideea de a trăi fără a avea măcar una, îmi îngreuna sufletul și mă întrista.
Cu cine se joacă dacă nu are o soră? Ce face în timpul liber? Cine o ascultă și o ceartă ori de câte ori greșește?
Ce mă tulbura și mai mult, totuși, erau prietenele mele care nu se înțelegeau cu surorile lor. Le-am văzut certându-se, făcându-se în toate felurile sau aruncând cu vorbe grele până când una dintre ele se retrăgea plângând în camera sa. Nu știau că surorile trebuie să fie cele mai bune prietene?
Am purtat această tristețe cu mine și în gimnaziu, și în liceu uitându-mă la rolul pe care-l juca sora în viețile unore. Mă regăseam în bunica mea uitându-mă la verișoarele mele mai mici, și le ziceam: „Acum vă certați, dar veți cele mai bune prietene într-o zi”.
Vecinii mei aveau trei fetițe pe care le consideram un fel de surori mai mici ale mele. Când se ciondăneau, le spuneam același lucrur: „Într-o zi, veți fi cele mai bune prietene și veși râde pe seama a cât v-ați certat.”
Același lucru era adevărat și în viața mea. Chiar dacă mă certam cu sora mea – ne mai și băteam, loveam, alergam sau țipam una la alta – ne aliam și ne apăram una pe alta când aveam probleme cu mama pentru că ne certasem.
„Dacă ea intră în belea, atunci intru și eu”, spunea cea mai nevinovată dintre noi (de obicei sora mea). Eram una de partea celeilalte indiferent de situație.
Abia în facultate mi-am dat seama de adevărata însemnătate a ceea ce reprezintă o soră, o prietenă adevărată. Era mai mult decât un dar care s-a născut, dar și unul care se poate cultiva. Aveam multe prietene care nu aveau surori, sau care aveau dar se purtau îngrozitor cu ele sau care erau foarte mici. Acum, cu toate au aflat ce înseamnă o soră cu adevărat grozavă, deși nu avuseseră una în viața lor.
Am privit cu admirație cum mi-au fost aproape atunci când am avut nevoie, mi-au arătat cum să ascult cu răbdare sau mi-au demonstrat că nu doreau decât binele femeilor din viața lor. Deși am fost înconjurată de surori toată viața, habar n-aveam habar că cineva putea să cultive relația asta de soră fără să aibă practic una.
Unele dintre prietenele mele care nu aveau surori de sânge mi s-au confesat că și-ar dori o soră „adevărată”. Totuși, ele sunt cele care mi-au arătat modurile frumoase în care se poate cultiva o relație de soră.
Contează să fii acolo
Am crescut știind ce înseamnă să fiu prezentă pentru familia mea. Eram 30 de oameni care ne strângeam la bine sau la rău. Ceea ce nu știam cu adevărat era cum să fiu acolo atunci când prietenii mei aveau nevoie de mine. Am învățat cum să cultiv această relație de prietenie apropiată prin a fi prezentă, a fi acolo pentru ei, fie că aveau nevoie de alinare într-o perioadă dificilă, fie să fim împreună pentru a sărbători un moment important.
Sărbătorește tot
Deseori, avem senzația că nu putem sărbători decât lucrurile importante: o nouă relație, o zi de naștere sau un nou job. Prietenele mele din facultate m-au învățat și altceva. Sărbătoream și ne bucuram de orice, de la examenele pe care le treceam, soarele care răsărise după ploaie, prima întâlnire a colegei de cameră din cămin, care acum se uită cu soțul ei împreună la emisiunea Vocea României.
Ne bucuram când cineva făcea un pas important în a crede și mai mult în sine. Sărbătoream când cineva purta un tricou pe care nu-l mai purtase până atunci pentru că nu se simțise bine în el. Am aplaudat când cineva a mers la psihoterapie sau a fost dureros de sincer în legătură cu persoana care este. Până în ziua de azi, am sărbătorit toate lucrurile mici și mari pe care le-am realizat.
Prețuiește onestitatea
Când sunt împreună cu cele mai bune prietene, nu avem grijă să ne alegem cuvintele, nu folosim dulcegării și nu mimăm fericirea. Căutăm adevărul adevărat, uneori dureros. Indiferent despre care dintre noi este vorba, celelalte își doresc să o întâlnească fix în esența adevărului ei. Nu ne prefacem și nu mințim. Și datorită acestui lucru, suntem mai apropiate decât ne-am imaginat vreodată
Legătura asta puternică între surori sau prietene foarte apropiate este una foarte specială. Fie că ai sau nu o soră biologică, este posibil să creezi acest nivel de intimitate și apropiere. Cultivarea unei adevărate relații ca între surori este posibilă. Doar să vrei.
Un text de Sorana Mironov
