Stiati ca in 100 g quinoa exista 368 kcla, 64 carbohidrati, 7 g fibre si 14 g proteine? Quinoa are o textura usoara, pufoasa atunci cand este gatita, iar gustul seamana cu cel al nucilor.
Haideti sa vedem cu se gateste quinoa. Inainte de gatire, spalati neaparat semintele de quinoa, pentru a indeparta eventuala amaraciune datorata saponinelor prezente in coaja.
Atunci cand o fierbeti folositi apa sarata in cantitate de 3 ori mai mare decat cantitatea semintelor (ca la orez). Trebuie sa stiti ca fierberea dureaza intre 10 -15 minute, pana cand se separa germenii de seminte. Daca va intrebati cum sunt germenii, aflati ca sunt ca niste arcuri de cerc, mici, albe.Dupa fierbere, quinoa poate fi asortata cu fructe proaspete, uscate si miere sau combinata cu legume si ierburi aromate, ca un pilaf.
Trebuie sa mai stiti ca din faina de quinoa se pot prepara orice produse de patisserie si cofetarie.
Daca puneti la incoltit boabe de quinoa (este sufficient sa le lasati cateva ore intr-un pahar cu apa rece), activati enzimele si continutul de vitamine. Semintele germinate astfel le pudeti adauga la salate, crème de legume sau deserturi.
Nutritionistii au descoperit ca in quinoa exista proteine complete care pot fi foarte usor asimilate de organism.
Quinoa nu contine gluten, de aceea este recomandata celor care sufera de boala celiac. Este foarte bogata in fosfor, magneziu, fier si alti aminoacizi esentiali.
Este originara din America de Sud, din Anzi si creste natural in Ecuador, Bolivia, Columbia, Peru, intre 2000 – 4000 m altitudine, fiind o planta nepretentioasa si rezistenta la temperaturi scazute. Cultivarea ei a inceput acum 4000 de ani. Incasii o foloseau zilnic in alimentatie si o numeau “mama tuturor boabelor”, iar recoltarea ei incepea intotdeauna cu un seceris simbolic la care lua parte insusi marele conducator inca. Acestea folosea unelte de aur pentru a recolta primele seminte de quinoa in mod ritualic.
Dupa venirea spaniolilor, culturile de quinoa au decazut.Spaniolii au ignorant-o, considerand-o planta inferioara graului, hrana buna pentru indieni si chiar au interzis-o in unele regiuni, datorita statutului sau in cadrul ceremoniilor religioase indigene. Incasii au fost fortati sa creasca grau in locul ei.
Citește continuarea AICI